Avem șansa de a trăi într-o lume care se află în continuă schimbare. Tehnologia evoluează exponențial, obiceiurile oamenilor se modifică de la un an la altul, există îndeletniciri care dispar, apar job-uri noi și avem, mai mult decât oricând, posibilitatea de a lucra de oriunde. Mai avem de-a face și cu condiții și fenomene meteo extreme, probleme și neajunsuri sociale, amenințări de tot felul… Toate astea ne oferă, într-o anumită măsură, ocazia de a evolua; dar presupun, bineînțeles, și o provocare foarte mare pentru noi toți.
Poate vă întrebați ce legătură au toate acestea cu moda și cu obiceiurile noastre în materie de achiziții vestimentare. Ei bine, eu consider (și nu numai eu) că a noastră Planetă se află într-un impas și că noi, oamenii, avem un impact foarte mare asupra degradării ei.
Ce mâncăm, ce cumpărăm, cum ne deplasăm sau cu ce ne îmbrăcăm sunt doar câteva dintre aspectele care contează foarte mult atunci când vine vorba de emisiile de CO2 pe care acțiunile noastre le produc.
Sustenabilitatea este un concept pe care îl întâlnim tot mai des, în ultima vreme, dar a cărui însemnătate nu este, aproape niciodată, complet înțeleasă. Denumirea de “sustenabil” este derivată din latinescul “tenere” (a ține), și se referă la obiectele sau procesele care au capacitatea de a ține în timp, de a se autosusține, de a exista constant. Mai concret, raportat la lucrurile din jurul nostru, înseamnă produse a căror materie primă este furnizată din apropierea locației de producție, înseamnă produse calitative (chiar dacă asta presupune un preț mai mare), care rezistă în timp și mai înseamnă materiale care, odată ajunse în natură, nu o distrug.
În ceea ce privește moda, sustenabilitatea înseamnă haine realizate cât mai aproape de locul din care le cumperi, din materiale și țesături produse local din fibre naturale ce provin din plante cultivate fără pesticide și fără soluții chimice, în vecinătatea fabricii. Aceasta este, bineînțeles, o utopie – bumbacul, ca să numim doar un exemplu, poate fi cultivat doar în anumite soluri (aspect care face ca prelucrarea lui să se întâmple doar în anumite locuri din lume). Dar asta nu înseamnă că nu merită să luăm în calcul restul aspectelor, atunci când ne punem problema hainelor pe care le purtăm.
Lumea în care trăim a evoluat din motive de eficiență financiară, într-un fel de mișcare browniană a resurselor în funcție de locul în care producția costă cel mai puțin și vânzarea „vinde” cel mai mult. În fashion, asta presupune producția, la costuri minime, în țări din lumea a treia, și comercializarea produselor finite în țările în care puterea de cumpărare ajunge la cote maxime. Profitul este, bineînțeles, pozitiv, dar cu costul unei cantități enorme de gaze cu efect de seră – care rezultă în urma procesului de fabricație în serii mari, a transportului, a ambalării în moduri nesustenabile (cu materiale care nu sunt biodegradabile), dar și în urma practicilor pe care, marile companii de fashion (mass-market) le au, ca să scadă costurile și să eficientizeze profitul.
Printre aceste practici se numără și arderea vechilor colecții, care nu se mai vând (și care ar presupune costuri de depozitare enorme) sau, în cazurile în care acest lucru nu este posibil din cauza reglementărilor, expedierea lor în zone slab dezvoltate, unde ajung deșerturi întregi de deșeuri textile (care, la rândul lor, emană în atmosferă o cantitate enormă de gaze cu efect de seră).
Pe de altă parte, la polul opus, există nișa afacerilor locale. Adică acele business-uri create de oameni care își doresc să lase lumea un loc puțin mai bun decât era când l-au găsit, și care sunt conștienți că toate alegerile pe care le fac au un impact asupra mediului înconjurător.
Sunt afaceri ale oamenilor care cunosc toate aspectele ce țin de sustenabilitate și rezultatele lipsei ei și care, cu costul scăderii vânzărilor (pe motivul prețurilor mai mari), fac tot posibilul să producă local, cu materie primă sustenabilă, în încercarea de a avea un impact cât mai mic asupra Planetei. Și care nu se abat de la calitate, de la valorile și principiile lor și de la grija față de oameni.
Prețul unui obiect realizat sustenabil este uneori și de 10 ori mai mare decât un produs într-o fabrică mare, peste ocean, din motive multiple.
Atelierele locale au mereu o grijă sporită față de oameni, natură, comunitate – aspecte care se presupun, aproape mereu, costuri de producție mai mari. Așadar, de multe ori, prețul mai mic al produselor brand-urilor mass-market presupun o calitate mult mai slabă, salarii extrem de mici pentru angajați și o amprentă de carbon mult mai mare decât în cazul business-urilor locale.
De multe ori, contextul ne îndeamnă să apelăm la produsele din aria mass-market, dar există foarte multe ocazii când ne putem orienta spre brand-uri locale și, orice alegere de acest fel, oricât de mică și aparent neînsemnată, contează.
În România există multe brand-uri locale sau de slow-fashion (opusul fast-fashion), așa că varietatea produselor sustenabile pe care le putem cumpăra este foarte mare și merită luată în considerare.
Obiceiurile nu se schimbă peste noapte, ci ele încep cu alegeri conștiente, din când în când – atunci când timpul, energia și resursele ne permit. Alegerile conștiente făcute în mod repetat creează obiceuri sănătoase, iar obiceiurile care rezistă în timp contribuie la schimbarea stilului de viață – toate ducând la reducerea amprentei de carbon pe care o generăm prin tot ce facem.
Este foarte important să știm că orice alegere are un impact asupra mediului înconjurător și să acționăm în consecință. Alegerile echilibrate sunt mereu cele mai bune alegeri.