Energia solară în 2030: între obiective și reglementările europene

Țintele impuse de Comisia Europeană par cu atât mai ambițioase cu cât, în anul 2023 s-a înregistrat, UN RECORD DE 56 GW de energie solară produsă în Europa, acesta fiind al treilea an cu o rată de creștere de cel puțin 40%. Dar până la 320 GW (2025) în mai puțin de doi ani, creșterea anuală ar trebui să fie mult peste 50%. 

În plus, raportul REPowerUE preconizează o creștere mai lentă în 2024, piața actuală urmând să crească cu doar 11%, oferind un maxim de 62 GW de energie solară produsă în Europa la finalul acestui an.

Germania a revenit pe primul loc în clasamentul european al energiei solare, instalând 14,1 GW în 2023 și este urmată de Spania (8,2 GW), Italia (4,8 GW), Polonia (4,6 GW) și Țările de Jos (4,1 GW), care completează top cinci. În plus, anul 2023 a adus, de asemena, o nouă eră pentru energia solară în Europa Centrală și de Est, cu trei noi veniți care ating pragul de cel puțin 1 GW de energie solară pe an: Cehia, Bulgaria și România.

Țara noastră a avut un an foarte bun din acest punct de vedere: am depășit pragul de 1 GW de energie solară produsă (mai precis 1.8GW) pentru consumatori casnici care au ales soluții fotovoltaice la cheie,  cumulând un total de 2.85GW cu tot cu proiectele de mari dimensiuni.  

Uniunea Europeană estimează că România ar trebui să producă până în 2026, 8GW anual, reprezentând o creștere de 44% față de 2023 – cea mai mare creștere din Europa.

În cele mai recente modificări aduse raportului EU Solar Power, au fost evidențiate cinci domenii-cheie unde schimbările sunt necesare pentru ca Europa să fie pregătită pentru a produce un volum atât de mare de energie solară: 

În 2023, mult mai mulți europeni ar fi putut deveni deja independenți de importurile de gaz, dacă ar fi existat mai mulți tehnicieni calificați pentru instalarea și conectarea la rețea a sistemelor fotovoltaice.

În timp ce europenii doresc să folosească energie solară și investitorii sunt pregătiți, semnalele greșite din partea statului pot încetini semnificativ procesul, iar acest lucru este valabil pentru Guvernele din majoritatea statelor membre.

Părțile interesate de energia solară raportează din ce în ce mai des probleme de conectare la rețea, atât la nivelul transportului, cât și la nivel de distribuție. De aceea, țările membre al Uniunii Europene au fost rugate de CE să ia în serios această provocare și, de asemenea, să permită flexibilitatea prin stabilirea de indicatori pentru 2030 pentru stocarea energiei.

Implementarea programelor care încurajează instalarea de sisteme fotovoltaice se confruntă cu provocări administrative.

Pentru a dezvolta programe care să încurajeze cetățenii europeni să instaleze sisteme fotovoltaice este nevoie de un spațiu guvernamental îmbunătățit, care să aibă în structura sa: planificare spațială, proceduri de autorizare îmbunătățite și care să fie concepute  în armonie cu oamenii și natura.

De exemplu, în România, programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 a reprezentat un catalizator important pentru cei care au dorit să instaleze o soluție fotovoltaică, iar AFM a oferit 87.000 de vouchere în valoare de 20.000 de lei fiecare. În plus, din media se zvonește că în 2024 se vor lansa alte două programe care vor impulsiona românii să treacă la energie regenerabilă: Casa Verde Fotovoltaice 2024 și Electric Up 2.

Obiectivul de producție solară până în 2030 este doar un pas. Europa trebuie să fie capabilă să se aprovizioneze în mod durabil cu produse solare și din lanțuri de aprovizionare fiabile. UE nu poate schimba o dependență cu alta.

Pentru ca producția de energie solară din Europa să ajungă la țintele propuse este necesar un angajament puternic față de inovare și cercetare, care sunt vitale pentru descoperirea de noi materiale și îmbunătățirea eficienței celulelor solare.

După cum s-a văzut în cazul unor inițiative, cum ar fi Net Zero Industry Act sau în cazul României, programul casa Verde Fotovoltaice de la AFM, ne dăm seama că aceste programe europene sunt încă la început. Acest lucru indică atât potențialul, cât și necesitatea de a acționa mai rapid în acest sector. În același timp, prezența acestor programe subliniază importanța parteneriatelor public-privat, deoarece aceste colaborări sunt esențiale pentru a propulsa industria și pentru a genera o producție mai mare.