România în 2030: previziuni și perspective

Traversăm o perioadă cu multe transformări, atât din punct de vedere al evoluției tehnologiei, cât și în ceea ce privește clima și modul în care lucrăm. 

Pe vremuri, puteam anticipa cu o oarecare ușurință cum va arăta lumea peste 5-6 ani. Astăzi, în schimb, ne confruntăm cu multe necunoscute, amplificate de integrarea inteligenței artificiale într-o varietate de sectoare. Cu toate acestea, am fost determinată să identific câteva tendințe care ne pot oferi indicii despre cum va arăta viitorul. 

Am selectat trei domenii pe care le consider de interes general: tehnologia, clima și dinamica pieței muncii. Am consultat studii relevante și am discutat cu specialiști din aceste domenii. De asemenea, fiind vorba despre tehnologie și viitor, am întrebat și inteligența artificială ce părere are despre România anului 2030. 

Cu o atitudine optimistă, Chat GPT a spus: „Mă bucur să fac parte din acest proiect! Privind spre 2030, îmi imaginez România ca fiind un punct de reper în tranziția verde și digitală la nivel european."

În ultimii ani, piața muncii a avut parte de multiple transformări, accelerate nu doar de pandemie și schimbările climatice, dar și de inovațiile tehnologice. Pentru a identifica tendințele din acest domeniu, am început discuția pe acest subiect cu Chat GPT și Gemini, două dintre aplicațiile de inteligență artificială generativă disponibile pe piață astăzi. Din analizele lor, am evidențiat câțiva numitori comuni care prevăd o serie de schimbări semnificative.

• Diversificare și specializare: Transformarea digitală și tranziția spre o economie verde vor genera o cerere mare pentru specialiști în tehnologii verzi, energii regenerabile și automatizare. 
• Mobilitatea muncii și flexibilitate: Modelul tradițional de lucru va continua să evolueze, cu o adopție sporită a aranjamentelor flexibile de lucru. Telemunca și spațiile de lucru hibride vor deveni mai comune, oferind angajaților flexibilitatea de a lucra de acasă sau din diverse locuri. 
• Creșterea rolului femeilor în economie: Se preconizează că participarea femeilor pe piața muncii va crește semnificativ. Programele care promovează egalitatea de gen în domenii profesionale predominant masculine sau în tehnologie vor fi vitale pentru a exploata pe deplin potențialul economic al țării.
• Profesional și personal: Echilibrul dintre viața profesională și cea privată va deveni din ce în ce mai important pentru oameni, iar angajatorii care oferă un mediu de lucru flexibil și favorabil familiei vor fi mai atractivi.

Andra Pintican, fondatoare și trainer la Scoala de HR, întărește previziunile inteligenței artificiale și vine cu noi insight-uri. 

• Realitatea crizei de personal: Până în 2030, această criză de personal va continua. „Ea nu mai este, de fapt, o criză de personal. E o stare de drept. Pentru că nu mai avem de unde să găsim oameni noi”, explică Andra Pintican, ceea ce subliniază nevoia de a găsi soluții inovatoare pentru atragerea și retenția talentelor.
• Diversitate și incluziune: Anual, aproximativ 200.000 de români pleacă din țară, în timp ce 100.000 de străini vin să lucreze în România. Gestionarea acestei diversități culturale va fi esențială în cadrul organizațiilor.
• Munca la distanță pentru piețe internaționale: Acest model permite românilor să lucreze pentru companii internaționale fără a părăsi țara, afectând însă piața locală de muncă.
• Îmbătrânirea populației și nevoia de specializare: Declinul natalității și pensionarea în masă presupun o necesitate urgentă de a regândi strategiile de recrutare și formare.
• De la meserie la fluiditate în muncă: Organizațiile moderne încep să valorizeze competențele transferabile mai mult decât avansarea tradițională pe verticală.
• Învățarea continuă: Aceasta devine imperativă pentru adaptarea la cerințele unui câmp de muncă dinamic.
• Reverse mentoring: O strategie în care tinerii din companii ajută colegii mai în vârstă să se adapteze la noile stiluri și nevoi, în timp ce beneficiază de experiența și cunoștințele seniorilor, poate fi o variantă pe care o vom regăsi tot mai frecvent în viitor.

Provocările de pe piața muncii sunt multe, iar România trebuie să acționeze strategic pentru a capitaliza pe aceste oportunități, luând o serie de măsuri, inclusiv: investiții în educație și formare profesională, reducerea inegalității și promovarea inovării.

Discuțiile pe tema schimbărilor climatice au ajuns să fie tot mai dese și să necesite acțiuni concrete pentru a reduce din efectele negative. Și totuși, cum va arăta viitorul?  

Chat GPT anticipează o creștere a conștientizării și acțiunilor legate de schimbările climatice, Crede că România ar putea fi un lider în adoptarea de energii regenerabile și în implementarea de politici pentru reducerea emisiilor de carbon. Agricultura sustenabilă și proiectele de reîmpădurire ar putea contribui la crearea unui mediu mai sănătos și la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

„România are un potențial semnificativ în ceea ce privește energia regenerabilă, inclusiv energia eoliană, solară și hidroenergetică. De exemplu, România a fost printre primele țări din Europa Centrală și de Est care a dezvoltat un parc eolian semnificativ pe coasta Mării Negre.”

Gemini intră în detalii și anticipează o creștere a temperaturilor medii, cu veri mai călduroase și secete frecvente. Totodată, vede creșterea riscului de inundații și ploi torenţiale în anumite regiuni, dar și implementarea de strategii de adaptare la schimbările climatice, cu accent pe eficiența energetică și gestionarea resurselor naturale.

Experții în domeniu au scenarii mai concrete, așa că am discutat cu climatologul Bogdan Antonescu, pentru a înțelege mai bine care sunt previziunile.

Valorile din figura 1 (Evoluția temperaturii medii pentru România în perioada 1961–2100) reprezintă media anuală față de perioada de referință 1961-1990 (zona marcată cu gri). De exemplu, aceste date arată că temperatura medie în România în 2024 va fi cu aproximativ 1.77°C (curba cu roșu) mai mare decât cea a perioadei de referință. Așadar, nivelul de 2°C propus prin Acordul de la Paris va fi depășit constant începând cu 2050.

Pentru a înțelege impactul acestei creșteri a temperaturii medii pentru România, vom analiza schimbările în caracteristicile valurilor de căldură pentru două scenarii climatice. Ele ne vor spune cum ar putea evolua clima în viitor în funcție de nivelul de emisiilor gazelor cu efect de seră.

Primul scenariu implică măsuri de reducere a emisiilor, în timp ce al doilea presupune o creștere accelerată a emisiilor.

• Scenariul 1

În acest caz, presupunem că în viitor vor fi luate măsuri pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Astfel, nivelul emisiilor va crește într-un ritm mai lent și va atinge un nivel maxim în jurul anului 2040, după care va scădea treptat. „Dacă am reuși să ne încadrăm în acest scenariu, ar putea avea loc unele schimbări climatice, dar nu atât de severe ca în cazul altor scenarii”, a explicat climatologul Bogdan Antonescu.

• Scenariul 2

În această situație, presupunem că emisiile gazelor cu efect de seră vor continua să crească într-un ritm accelerat în viitor, fără măsuri semnificative de reducere. Astfel, nivelul emisiilor va atinge un maxim în jurul anului 2100. Dacă am ajunge în acest scenariu, ar putea avea loc schimbări climatice semnificative și severe, care ar putea afecta viața pe Pământ, inclusiv temperaturi mai ridicate, topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor.

• Valuri de căldură

Pentru a ilustra scenariile, folosim figura 2, unde au fost analizate schimbările în caracteristicile valurilor de căldură pentru viitorul apropiat (2021-2050), având perioada istorică 1971-2000 ca referință. Rezultatele arată că vom asista la o creștere a frecvenței și duratei valurilor de căldură în ambele scenarii climatice, în special în sudul României.

În această regiune, numărul de valuri de căldură va crește cu 50-60% pentru scenariul 1 (RCP4.5) și 60-80% pentru scenariul 2 (RCP8.5) față de perioada istorică. De asemenea, pentru aceeași regiune, durata valurilor de căldură va crește cu 30-50% pentru scenariul 1 și cu 60-80% pentru scenariul 2.

„Aceste rezultate indică faptul că expunerea la valurile de căldură va crește în România în viitorul apropiat. Pentru a reduce impactul valurilor de căldură (o problemă care va fi din ce în mai mare pentru România) este nevoie de o serie de acțiuni imediate”, a menționat Bogdan Antonescu.

Suntem înconjurați de tehnologie în fiecare aspect al vieții noastre, de la smartphone-uri la electrocasnice, care se reinventează constant cu noi funcționalități. Mai mult decât atât, este greu să ne mai imaginăm viața fără omniprezenta tehnologie. În acest peisaj tehnologic în continuă evoluție, inteligența artificială se distinge ca un domeniu de interes major și un posibil catalizator al schimbării semnificative, modelând viitorul în moduri pe care abia începem să le anticipăm.

Conform lui Chat GPT, tehnologia va juca un rol crucial în transformarea societății românești, cu progrese semnificative în digitalizare, automatizare și inteligență artificială. Sectorul IT&C ar putea continua să se dezvolte, consolidându-și poziția de lider regional. „România a demonstrat o creștere rapidă și sustenabilă în sectorul IT&C, având una dintre cele mai rapide viteze de internet din lume și o comunitate dinamică de startup-uri tehnologice.”

Gemini consideră că până în 2030, românii vor vedea o integrare accelerată a tehnologiei în toate aspectele vieții, de la educație și economie la administrație publică și asistență medicală. De asemenea, crede că vom avea parte de dezvoltare de noi industrii bazate pe tehnologii avansate, precum inteligența artificială, robotica și biotehnologiile. Și totodată, că va crește accesul la internet și vom vedea o digitalizare a serviciilor publice.

Dar au oare și experții o părerea similară? 

Alex Șerban, Research Scientist la Universitatea Transilvania Brașov, crede că România, ca membru al Uniunii Europene, are o oportunitate unică de a accelera și susține dezvoltarea inteligenței artificiale în următorul deceniu și poate deveni un centru regional puternic pentru cercetare și dezvoltare în domeniul AI. În ceea ce privește evoluția AI în România, el consideră că este probabil să vedem o adoptare mai largă a tehnologiilor AI în diferite sectoare, inclusiv sănătate, educație, transport și servicii financiare. La nivel internațional, studiile recente indică o adopție accelerată a inteligenței artificiale în sectoarele cheie ale economiei. De exemplu, un raport al McKinsey Global Institute sugerează că inteligența artificială generativă ar putea permite automatizarea a până la 70% din activitățile de afaceri, în aproape toate ocupațiile, de acum până în 2030, adăugând o valoare de trilioane de dolari economiei globale.

În ceea ce privește țara noastră, Alex Șerban estimează că până în 2030, România are șansa de a deveni un hub regional pentru AI, datorită talentului său tehnic și a costurilor relativ scăzute ale forței de muncă. „Acest lucru ar putea atrage companii internaționale să își stabilească centre de cercetare și dezvoltare AI în țară”, explică Alex Șerban. Din punct de vedere al tehnologiei în general, el consideră că România va continua să se dezvolte, cu o infrastructură digitală îmbunătățită, o adoptare tot mai mare a tehnologiilor cloud, dar și un acces îmbunătățit la linii de finanțare, atât publice, cât și private.

Am explorat scenarii optimiste, dar și unele care prezintă provocări mai mari. Într-un moment în care viitorul pare să fie plin de incertitudini și oportunități, decizia ne aparține. Putem alege să ignorăm semnalele și să perpetuăm acțiunile și inacțiunile din trecut. Sau ne putem adapta și implementa schimbările necesare. Aceasta din urmă ne-ar permite să profităm de noile oportunități și să ne bucurăm de un viitor prosper și mai sustenabil.