Cât costă încălzirea cu pompă de căldură și când devine rentabilă?

„Pompele de căldură consumă foarte mult curent, sunt foarte scumpe, nu încălzesc suficient și mai și îngheață iarna”. Iată câteva din miturile sau reclamațiile des regăsite în piață. Mulți se întreabă dacă, totuși, nu este mai eficientă încălzirea pe gaz? Sau, dacă au panouri fotovoltaice, nu este mai eficient să se încălzească electric? 

Hai să vedem când rentează o pompă de căldură și când îți poți scoate banii pe ea!

Pompa de căldură aer-apă folosește aerul exterior pentru a încălzi o casă. 

Conversia energiei aerului exterior, pentru încălzirea locuinței, are loc în 3 circuite diferite. Din aerul exterior (1), energia termică liberă este extrasă și transportată la pompa de căldură. În circuitul agentului frigorific, pompa de căldură mărește temperatura redusă a energiei termice recuperate la o temperatură ridicată (2). Căldura este distribuită în întreaga casă de circuitul agentului termic. (3)

Practic, folosește energie electrică să alimenteze un compresor, care ’’stresează’’ un gaz, prin comprimarea și destinderea volumului și variația presiunii. Gazul preia căldură din mediu (aer, apă, pământ) prin schimbarea volumului și a presiunii lui și transferă această căldură în mediul interior care poate fi aer, apă, în casă sau afară din casă, în funcție de circuit.

Pentru că este mai productiv să iau 1 kW electric și să îl transform în 3 kW termici, de încălzire sau de răcire.

Întâi și întâi, când alegem sursa de căldură, trebuie să ne dăm seama câtă energie pierde casa și de câtă energie are nevoie.

Am făcut calcule de rentabilitate a sistemului de încălzire pe o Casă Pasivă, de 220mp, pe structură din beton, cu demisol, parter și etaj, conform calculelor specifice de Casă Pasivă, făcute în PHPP - Passive House Planing Package, program realizat de către Institutul de Case Pasive. Din acest calcul rezultă balanța energetică finală pe clădire, aplicată pe modelul tridimensional de calcul, unde se poate vedea, cu roșu, pe unde pierde casa energie.

Am luat în calcul numeroase aspecte: umbrire, ventilare, coeficient de transfer termic al materialelor folosite, clima în care se află casa, suprafețele ce definesc casa, relația cu solul, ferestre (dimensiuni, componente, proprietăți), vecinătăți și relația clădirii cu elementele din jur, umbrirea și modul în care se face răcirea pe timp de vară, preparare de apă caldă menajeră (ACM), instalațiile electrice, fotovoltaice, etc. Toate acestea sunt luate în calcul, într-un mod interdependent, iar la final rezultă necesarul total de energie pentru funcționarea întregii clădiri.

Astfel, am dus această casă în mai multe scenarii de construire, cu scopul de a înțelege de câtă energie are nevoie, câtă energie consumă și să traducem această energie în bani.

Baza scenariilor de calcul este această casă, proaspăt certificată în standard de Casă Pasivă, pe care am analizat-o ca și cum ar fi fost construită ca în anii 2005, cu prea puțină termoizolație, cum sunt făcute, probabil, 95% din casele din ziua de azi, pentru că de abia de curând au intrat în vigoare normele obligatorii nZEB. Adică 5 cm termoizolație la fundații la demisol, 10 cm la pereți și acoperiș, clasicul termopan cu două foi de sticlă din PVC, fără ventilare cu recuperare și doar ventilație naturală prin deschiderea ferestrelor.

Am simulat încălzirea aceastei situații de casă pe varianta de încălzire pe gaz și centrală pe gaz, pe varianta de încălzire pur electrică, cu încălzire cu fir cald în pardoseală și în varianta de sistem de încălzire pe pompă de căldură. Astfel:

·        De la încălzire pe gaz trecem la încălzire pe electric

·        De la electric trecem la încălzire pe pompă de căldură

·        De la încălzire pe gaz trecem ditrect la încălzire pe pompă de căldură

Am facut scenarii de calcul pe casa construită ca în anii 2005, apoi pe varianta de casă construită aproape nZEB (fără ventilații), ulterior pe o casă nZEB cu sistem de ventilații și cu panouri fotovoltaice și încă un scenariu combinat, în care am pus varianta de încălzire jumătate cu centrală pe gaz și jumătate cu pompă de căldură (în ipoteza montării în paralel a celor 2 sisteme). Mai este un scenariu de casă pasivă, tratat separat, aici. 

La fiecare scenariu am adăugat prețuri suplimentare pentru măsuri de eficientizare energetică, pentru a ajunge la o performanță ridicată pe varianta analizată. De exemplu, am calculat exclusiv costurile pentru grosimea suplimentară de termoizolație, pentru a ajunge cu coeficienții de transfer termic ai pereților de la modul în care se construia în 2005, la standardul nZEB și am calculat costurile de energie economisită sau plătită în plus. Este un calcul economic dinamic, ține cont și de inflație, de creșterile la prețul energiei, dar și de dobânda de calcul al unui credit bancar.

Pentru calcule, am luat în considerare prețurile la energie electrică și gaz, practicate de E.ON, cu valorile plafonate prin OUG, adică 0,31 lei/kWh la gaz și 1,3 lei/kWh la electricitate, de la început de 2024 și am introdus prețurile pompelor disponibile pe eon.ro, prin soluția E.ON Green Life si prețul unui kit de 10 panouri fotovoltaice. Am convertit toate aceste sume în euro.

Durata de calcul este de 30 de ani, pentru că am considerat amortizarea pompei de căldură, și am luat în calcul o inflație de 5%.

Casa este alimentată pe gaz și fac tranziția la pur electric, unde fie folosim o centrală cu rezistența electrică ce încălzește apa, fie folosim direct fir electric în pardoseală. Aici am luat în considerare prețul plafonat al gazului și prețul maximal pe kWh electric, căci mergând pe electric, vei depăși consumul de 300 kWh/lună.

Rezultă un cost de 2.000 de euro la încălzirea pe gaz și peste 7.000 de euro încălzind direct electric.

Categoric, încălzirea pur electrică nu este o soluție, nici dacă ai panouri fotovoltaice, căci produci mai multă energie vara, pe care trebuie să o dai în rețea, iar iarna necesarul mare de încălzire e mai ales pe timp de iarnă, noaptea, când tot din rețea trebuie să iei.

Casa având pierderi foarte mari, trebuie pompă de căldură foarte mare. Deși în ultimii ani costul pompelor a scăzut considerabil, devenind din ce în ce mai accesibile, prețul lor depinde încă de puterea instalată. De aceea, în acest scenariu, am adăugat un cost de 15.000 de euro pentru o pompă cu o putere instalată destul de mare.

Consumul de energie pur electrică vs. consumul de energie prin pompă de căldură este mai mare. Vedem în acest scenariu, cu portocaliu, și amortizarea în 30 ani a celor 15.000 de euro plătiți pe pompă.

Rezultă, în acest scenariu, un cost de aproximativ 5.000 de euro pe an încălzirea cu pompă de căldură.  

Și aici am adăugat 15.000 euro pentru pompa de căldură.

Rezultă un cost la încălzirea pe gaz de 2.000 de euro, pe când cu pompă de căldură mă costă 5.000 de euro.

Deci, afirmația că o pompă de căldură nu este rentabilă, este adevărată, dacă casa nu este eficientă energetic. Adică atunci când ai un necesar mare de energie, îți trebuie o pompă de căldură cu o putere instalată foarte mare.

Dacă, totusi, considerăm gazul la un preț de 1 leu/kWh, deja costurile anuale la gaz cresc peste cele ale încălzirii cu pompă și pompa devine mai rentabilă. La fel și dacă creștem inflația la 8%.

În concluzie, pompele de căldură în case neeficiente energetic nu sunt rentabile pentru că vor funcționa prost cu coeficient de performanță redus, compresoarele vor fi turate, nu pot produce eficient energia termică de care ai nevoie, casele vor fi friguroase, vor consuma multă energie electrică, având facturi cu 3.000 de euro mai mari pe an.

Considerăm aceleași tipuri de încălzire, doar că, în acest scenariu, am pus 10.000 de euro în plus, pompa de căldură. Casa fiind mai eficientă energetic, este necesară o putere instalată mai mică.

• De la gaz la electric, cu prețul plafonat la gaz, aș avea costuri de aproximativ 1.000 de euro pe an vs. un cost la electricitate de aprox 4.000 de euro.
  
• De la electric la pompă de căldură, îmi scad costurile pentru încălzirea cu pompă de căldură la 2.000 de euro pe an.
• De la gaz direct la pompă de căldură, vedem că pompa de căldură la 10.000 euro, nu este încă suficient de rentabilă, în fața consumului de gaz. Dacă, însă, prețul la gaz crește la 1 leu/kWh, prețul la încălzirea pe gaz crește la 3.000 de euro pe an vs. 2.000 de euro, cât am la încălzirea cu pompă de căldură. 

Am considerat costuri în plus de 3.000 de euro pentru kitul de 10 panouri, din care am putea considera că avem un aport financiar de aproape 500 de euro ca valoarea energiei electrice economisite (sau recuperate via programul de prosumator).

Prețul pompei în acest scenariu este de 6.000 de euro, având puterea instalată mai mică. Se găsesc, însă, pe piață și opțiuni la prețuri mai mici.

• În acest scenariu, la trecerea de la gaz la electric plus panouri fotovoltaice, costul la gaz este de 700 de euro/an vs. 1.600 de euro la încălzirea electrică.
• De la electric la pompă de căldură plus panouri fotovoltaice, costul electricității revine la peste 2.000 de euro anual, față de 900 de euro, încălzirea cu pompă.
• De la gaz la pompă de căldură plus panouri fotovoltaice, chiar și cu o casă nZEB, cu prețul gazului plafonat, pompa nu își scoate banii. 

Totuși, dacă considerăm gazul la 1 leu/kWh și o inflație de 8%, pompa de căldură devine rentabilă, pentru că face o economie de 700 de euro pe an și o amortizare de sub 10 ani a pompei de căldură.

Pompa de căldură este rentabilă când prețul la gaz sare de 1 leu/kWh și inflația crește. Azi prețul la gaz este plafonat, însă au fost prețuri mai mari în anii trecuți. De asemenea, alimentarea pe gaz nu mai este o soluție pentru următorii 30 de ani. UE vrea să interzică până în 2050, folosirea combustibilului fosil pentru încălzire.

Pompa de căldură devine rentabilă sau rentabilitatea crește dacă ai și panouri fotovoltaice și alimentezi pompa de căldură cu energie electrică produsă direct din PV-uri.

Din câte am văzut până acum, e clar că o pompă de căldură nu rentează și nu își scoate banii dacă ai un consum mare de energie. Și, totuși, dacă ți-ai pus panouri fotovoltaice pe casă, așa cum una din patru case are deja în România, te întrebi, probabil, cum poți să te folosești de acea energie.

Nu îți permiți să îți pui pompă de căldură sau nu îți permiti să îți anvelopezi casa, dar te poți duce într-o zonă hibrid. 

Mai avem, așadar, un scenariu. 

Și dacă tot nu ai bani să faci această migrare, una dintre soluțiile existente pe piață este să faci un credit la bancă. Însă, o altă variantă mai bună este soluția E.ON Green Life pentru pompe de căldură și soluții tehnice integrate, prin care, E.ON vine în sprijinul tău și îți pune la dispoziție pompe de căldură, de la Vaillant și NIBE. 

Poți accesa un sistem de plată în rate, prin care ți se montează un echipament de pompă de căldură de 6, 8, 10, 12, 14, 16, 20 kilowați. Cu agent termic între unitatea interioară și exterioară, cu compresor aferent, cu branșament la monofazat sau la trifazat. Pompe de căldură cu toate echipamentele adiacente incluse, adică cu modulul interior, pentru că pompa de căldură mai are nevoie de acel puffer de stocare, cu proiect tehnic, cu suport tehnic, cu consultanță, cu asistență. 

Ai posibilitatea să plătești rate lunare și să faci tranziția către un sistem de încălzire mai eficient. Și ușor ușor vei ajunge să consumi mai puțin gaz. Pentru că vrem sau nu vrem, prețul gazului crește în continuare. 

Astăzi, în România, la prețul gazului plafonat și cu case care nu sunt eficiente energetic, pompa de căldură nu rentează încă. Dacă vrei ca pompa de căldură să îți renteze cu adevărat, trebuie investit mai întâi în eficientizarea casei, inclusiv cu sisteme de ventilație, termoizolare, ferestre performante și în această dualitate sistem fotovoltaic - pompă de căldură.  

Dacă vrei să începi tranziția către pompe de căldură și energie regenerabilă, atunci există și astfel de pachete, precum E.ON Green Life, cu pompe de căldură și soluții tehnice integrate. Gazul încă este accesibil în România, însă suntem în plin proces de tranziție și de migrare către încălzirea electrificată.