În varianta super-simplificată, piața de energie funcționează ca atunci când mergem să cumpărăm roșii. În acest caz producătorii de energie sunt asemenea producătorilor de roșii, furnizorii de energie sunt precum magazinele care vând roșiile cumpărate de la producători. Furnizorii trebuie să se asigure că au cantitatea necesară de roșii la o calitate înaltă și un preț cât mai bun.
Piețele de energie electrică și de gaze naturale din România funcționează în conformitate cu reglementările europene, prin care se stabilesc cerințe legate de dezvoltarea de energie din surse regenerabile, politica de mediu, integrarea piețelor de echilibrare, precum și interconectarea sistemelor energetice.
La 1 iulie 2020 piața gazelor naturale din România s-a liberalizat complet, urmată la 1 ianuarie 2021 de piața de energie electrică.
Liberalizarea a venit la pachet cu măsuri menite să conducă la dezvoltarea pieţei naţionale şi participarea acesteia la viitoarea piaţă unică şi care au constat în:
Dacă vom continua analogia de mai sus, sunt două segmente de piață – una “en-gros”, formată din contracte pe termen lung, și una “cu amănuntul”, care permite revânzarea către consumatori. Cea de-a doua este piața pe care o știm cu toții, pentru că ne alegem liber furnizorul de la care cumpărăm energie. Prima, în schimb, se adresează furnizorilor, tranzacțiile se desfășoară transparent, prin licitație publică, iar prețul energiei se stabilește în funcție de cerere și ofertă.
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 123/2012 a energiei electrice şi gazelor naturale, pe piaţa concurenţială de gaze naturale, tranzacţiile comerciale se fac angro sau cu amănuntul, iar preţurile se formează pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale. Furnizarea energiei pe piaţa concurenţială cu amănuntul se realizează în temeiul contractului de furnizare a energiei electrice încheiat între furnizor şi clientul final, la preţul de furnizare şi în condiţiile comerciale negociate între aceştia sau stabilite prin oferte-tip, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Din structura preţurilor au rămas reglementate de către ANRE doar tarifele pentru servicii ( transport, serviciul de sistem și distribuție).
Există două entități publice care sunt responsabile de industria energetică din România. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Ministerul Energiei. ANRE, este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, independentă decizional, organizatoric şi funcțional. ANRE elaborează, aprobă și monitorizează aplicarea reglementărilor obligatorii la nivel național, necesare funcționării sectorului şi pieței energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiții de eficiență, concurență, transparență şi protecție a consumatorilor. ANRE are grijă să controleze și să amendeze companiile care nu respectă regulile, dar și să se asigure că totul funcționează în mod corect.
Ministerul Energiei este responsabil de partea legislativă și strategică, și se asigură că nu ajungem în situații dificile din punct de vedere energetic.
Piața energetică este formată dintr-un ansamblu de actori și reglementari al căror scop este ca fiecare cetățean să primească energia necesară traiului normal, iar procesele care au loc în interiorul ei sunt transparente și la îndemâna publicului larg. Formula în care sunt prezentate aceste informații este cea care îngreunează înțelegerea sistemului în majoritatea cazurilor, iar acesta este și motivul pentru care a apărut platforma Stația De Energie E.ON.